…Este o mini-serie draguţă, despre CIA şi ce a făcut minunea asta de organizaţie în timpul Războiului Rece - revoluţia din Ungaria, Pigs Bay, etc. Şi despre faimosul agent dublu SASHA. Mai multe aici: TNT THE COMPANY
Archive for August, 2007
Me dumb-dumb.
Me likes.
Apoi chiar ca. Dupa concediul cu inca o belea/incurcatura marca CFR (vezi aici), am avut placerea de a ajunge in minunata Gara de Nord a Bucurestilor.
ZIUA 1 - Sambata: Dupa un loc in care oameni ca mine (citire: de la oras) se plang ca e prea liniste (?!), ajung in Bucuresti. Cu sarsanale de rigoare, ca doar am pus casa - ma rog, camara - mamii mele pe roti… Si Enachele meu vrea sa luam din gara un baiet cu carucior vanjos de bagaje sa ne scoata la masina pretinului. Asa. Ce vrem noi si ce se poate sunt doua lucruri diferite. Dupa ce vorbim cu omu’ si ne zice ca duce ce are si vine si dupa noi, cucu!!! S-a gandit el ca il asteptam noi ca nu avem incotro, si a luat pe altii… In fine, nici nu am vrut sa stiu cati bani a cerut licheaua. Cert e ca io m-am tirat miseleste inspre iesire, lasandu-mi mai rabdatorul sot sa astepte caruciotrul… Ajungem acasa…Bagaje…Lene…Somn.
ZIUA 2 - Duminica: Haaa. Pe scurt: Mic dejun+cafea= planuri de viitor :)) ==> mici cumparaturi, inclusiv ULTIMUL meu pachet de tigari dupe cum am aflat la magazin. Explicatia: cheltuim 105 euroi pe luna pe tigari. Ouch. Imbatabil argument. Urmeaza 3 ore de copt vinete - bleaha, 4 ore facut haleu - aperitiv, supa, felul 2, desert. Nu intrebati de ce a durat atata…
ZIUA 3 - Luni:
Faza 1: Reincarcare abonamente pe card Activ (FMM) cu care ocazie aflu (sau tanti era chioara si inclin sa cred asta) ca io luna trecuta am avut doar abonament pe o linie - chit ca am platit pentru toate. Ma rog, nu sunt convinsa ca e asa, dar dupa faza asta am fost un picut confuza. Atat de confuza incat nu am auzit-o pe o tanti care m-a avertizat sa nu incerc sa traversez mizeria putitoare a pisat care e Pasajul Grant ca e inundat… Si a trebuit sa trec de doua ori peste treptele manjite de cacat - no kiddin’.
Faza 2: La metrou. Un domn politai - mother fuckin’ squarehead - blocheaza accesul exact pe la aparatul de validare a cardului activ. Traversarea zonei pentru a ajunge la al doilea aparat prin masa compacta de oameni - imposibila. Trenul vine incet da sigur. “Buna ziua. Imi dati si mie voie, va rog?” El continua sa scrie in agenda lui - bine ca stie. “Hmmm - hmmm!” “Da’ ce?! Alte aparate nu sunt?” “Pe partea asta nu!”, ii zice persoana mea aratandu-i cardu’. “Bine, ma scuzati!”. Rezultat: inca zece minute la metrou.
Faza 3: Serviciu: Pana la ora asta 2 pene de curent. Noroc cu document recovery. Sefi nervosi…
Concluzie: mai vreau un picut de Satu Mare :((
